De garda, vara-Dora Petrila

Cornelia nu precupetea nimic cand lucra, nici timp, nici efort... Acum lipsea de cateva zile si aproape nimeni nu remarcase. Ciudat din partea unui serviciu medical, au gandit multi, judecand retrospectiv. Nu lipsea o asistenta oarecare, ci o morfinomana care putea orican sa-si administreze o supradoza din disperare, din eroare... Dar si Cornelia i-a incurcat... Mai intai pentru ca n-avea obiceiul sa telefoneze cand lipsea. Apoi, pentru ca toti doctorii cu care lucra aveau o incredere oarba in precizia cu care isi facea morfina acasa... Numai la spital isi mai gresea doza, cand stia ca are acoperire.
Dupa ce i s-a remarcat absenta ceva mai lunga decat de obicei, insusi conferentiarul Litarczek a inceput sa se intereseze de ea.
-Sa stiti ca eu am sunat-o, dar nu raspunde nimeni la telefon, ii spuse Anca sefului ATI. Sa nu fi patit ceva...
-Asta-i si nelinistea mea. Dana, tot te-ai intors tu dintr-un concediu intempestiv, luat cand ai avut tu chef, nu cand ti l-am acordat eu; o iei pe Anca si materiale de Terapie Intensiva cu voi, adica seringi, nalorfina, un balon Ruben pentru orice eventualitate si plecati imediat la ea acasa. Stie cineva ceva de sotul ei? Unde-l putem gasi?
O liniste totala se asternu peste biroul sefului de sectie.

Coperta: Necartonata

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs!

scrie o recenzie